Aproximativ 50% din populație se confruntă cu tulburarea digestivă denumită sindromul dispeptic, stilul de viață și alimentația reprezentând unele dintre principalele cauze ale instalării afecțiunii. Cele mai frecvente cauze ale dispepsiei sunt de natură organică, respectiv ulcerul sau refluxul gastroesofagian. Chiar și unele medicamente precum antiinflamatoarele nesteroidiene pot determina apariția sindromului dispeptic. Simptomele clinice ale afecțiunii sunt remarcate în momentul în care golirea gastrică este încetinită.
Sindromul dispeptic se caracterizează printr-o asociere de simptome. Simptomele principale ale afecțiunii sunt: greață, disconfort abdominal, durere în spatele sternului în timpul mesei, hiperaciditate, senzație de arsură retrosternală, balonare, regurgitații, sațietate precoce. De asemenea, sindromul dispeptic poate apărea după consumarea unor alimente care nu sunt bine tolerate de organism. Cumulul de simptome se poate menține timp de câteva zile, uneori chiar și mai mult de o săptămână.
Cum este diagnosticat sindromul dispeptic?
Medicul gastroenterolog va efectua un examen clinic și anamneza, însă, de cele mai multe ori, este nevoie de ecografie și analize specifice de sânge. În funcție de rezultatele obținute în urma acestor investigații, se va pune diagnosticul sau se vor recomanda examene imagistice suplimentare pentru a exclude alte cauze posibile ale manifestării simptomelor.
Recomandări de alimentație în cazul sindromului dispeptic
Dacă te confrunți cu sindromul dispeptic, cel mai simplu aspect asupra căruia poți interveni este alimentația. Ar fi bine să nu consumi alimentele despre care știi că nu îți fac bine și în urma cărora ai observat o senzație de disconfort. Iată o serie de recomandări care te vor ajuta să gestionezi mai bine sindromul dispeptic și să-i ameliorezi simptomele.
- Evită mesele de seară, după ora 20:00. Pe parcursul zilei, sunt recomandate 4-5 mese, în porții mici.
- Ar fi de preferat să renunți la fumat. Nu sunt indicate fumatul și cafeaua înainte de micul dejun
- Alcoolul ar fi bine să fie evitat, mai ales consumul pe stomacul gol
- Cauze pentru acumularea aerului în stomac sunt: mestecatul repede și vorbitul in timpul meselor, ceea ce favorizează apariția eructației, balonării sau a senzației de prea plin.
- Alimentele trebuie consumate la temperatura camerei – să nu fie prea reci sau prea calde
- Ar fi bine să eviți alimentele acide sau cele care fermentează, precum supele și ciorbele cu carne, prăjelile, condimentele, legumele și fructele crude, grăsimea de origine animală, dulciurile, băuturile carbogazoase.
Ce alimente sunt potrivite pentru alimentația zilnică pentru a reduce disconfortul gastric?
- Supa și ciorba de legume
- Carne fiartă sau grătar
- Pește proaspăt
- Legume fierte
- Produse lactate cu mai putin de 2% grasime
- Apă plată
Pentru diagnosticul și tratamentul sindromului dispeptic, programează o consultație la asist. univ. dr, Marina Anton, medic primar gastroenterologie, la Clinica AS.
Specializarea medicală a doamnei dr. Mariana Anton se reflectă în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor gastrointestinale (patologie eso-gastro-duodenală, intestinală, hepatică) cu evaluare clinică, ecografică și monitorizare biologică. Experiența clinică dobândită în peste 30 de ani de activitate în cadrul unei secții de medicină internă o recomandă pentru evaluarea patologiei complexe.