Deși foarte întâlnită, constipația nu este o boală în sine, ci un simptom care poate semnala existența unui dezchilibru în organism. Deși în majoritatea cazurilor, constipația nu ascunde o problemă gravă, ne simțim mult mai bine dacă înlăturăm această problemă. Tranzitul intestinal diferă de la o persoană la alta, dar dacă au trecut mai mult de 3 zile între scaune, atunci se ia în calcul constipația. 

Ce este constipația, de ce poate apărea și care sunt posibile cauze ale acesteia?

Constipația apare ca urmare a unui tranzit intestinal diminuat ca  frecvență sau dificil, care persistă câteva săptămani sau mai mult. Constipația este de 2 tipuri: constipație cronică sau acută. 

CONSTIPAȚIA CRONICĂ (habituală) la persoanele care au tranzit intestinal în mod obișnuit-cronic la 2-3 zile.

Cauze posibile:

• Patologie congenitală a colonului (dolicocolon) 
• Intervenții chirurgicale abdominale soldate cu bride
• Patologii de fond asociate constipației precum mixedemul, Boala Parkinson
• Femeile cu sarcini multiple și scăderea importantă a tonusului peretelui abdominal
• Persoanele cu stres matinal, multe obligații “contra-cronometru” care nu au timp sau uită să se preocupe de acest aspect.

CONSTIPAȚIA ACUTĂ presupune instalarea bruscă a acestei tulburări de tranzit la o persoană fără simptomatologie până în acel moment. 

Care sunt factorii de risc ai constipației?

Constipația acută poate fi o urgență medicală – ocluzie intestinală asociind și lipsa tranzitului intestinal pentru gaze, vărsături, dureri abdominale. Necesită evaluare medicală obligatorie pentru a exclude prezența unui obstacol în evacuarea conținutului intestinal (cel mai frecvent tumoral). 

Alimente indicate când suferi de constipație?

• alimente bogate în fibre: tărâţe, pâine neagră (din făină integrală),
• zarzavaturi şi legume de orice fel (mai ales varză, morcovi, cartofi), în stare naturală, în salate, fierte în ciorbe, sotate, chiar şi legume pane,
• legume uscate (mazăre, linte, fasole), consumate ca atare sau ca garnitură,
• fructe crude (mere, banană) şi uscate, consumate cu coajă, mai ales fructe cu sâmburi – cireşe, corcoduşe, prune, zmeură, fragi, pe stomacul gol, fructe în compot, prune, curmale uscate,
• oleaginoase (nuci, alune, migdale, caju), miere.
• Hidratarea joacă şi ea un rol foarte important în prevenirea constipaţiei – apă, sucuri, supe, lactate fermentate (iaurt, iaurt de băut, chefir, lapte bătut, sana) sunt recomandate pe parcursul întregii zile.

Alimente contraindicate în constipație

• ceaiul de mentă, laptele, anumite supe (de morcovi), carnea slabă, brânzeturile proaspete – caş, urdă, brânză de vaci proaspătă, ciocolată, pastele făinoase albe – făină, griş, orez.

Concret, ce este de făcut dacă te confrunți cu constiăația și care sunt tratamentele?

Tratamentul recomandat este individualizat în funcție de vârstă:

• aport lichide minim 2l/zi
• evitarea alimentelor ce întrețin constipația (excesul de carne, preparate procesate-mezeluri)
• în plus, să nu uităm că  defecația este un reflex  pe care îl putem menține încercând să îl satisfacem zilnic, eventual la aceleași ore
• tonusul abdominal, întreținut prin exerciții zilnice (5-10minute), înotul
• folosirea de laxative ușoare (preferabil din plante) și nu excesul de clisme evacuatorii.

Ce complicatii pot apărea în cazul constipației și care sunt posibilele greșeli în tratarea acesteia?

Această categorie de pacienți este consumatoare cronica de laxative în diferite formule, diete cu efect laxativ (fibre, fructe în exces, lactate). De mentionat că în aceste condiții, trebuie să știm că, în general, laxativele, provocând tranzitul intestinal prin diferite mecanisme pot da crampe abdominale, meteorism (balonare) excesivă, hemoroizi (cu risc de tromboză sau sângerare). Pot da obișnuință obligând la alegerea altor preparate mai “eficiente” și se poate oberva instalarea dependenței. În plus, prepoderent la femei, constipația cronică se asociază cu infecții urinare simptomatice cu necesitatea antibioterapiei. 

Cat contează fibrele în alimentație?

Fibrele sunt absolut necesare în procesul de digestie, pentru buna funcționare a organismului. Efectele benefice ale acestora sunt însă mult mai multe şi mai complexe: 

• Reglează tranzitul intestinal – eficiente în caz de constipaţie (măresc şi înmoaie scaunul) dar şi în caz de diaree (absorb surplusul de apă din scaun). 
• Tratează eficient hemoroizii, previn apariţia acestora cât şi a altor afecţiuni ale colonului. 
• Reduc nivelul de colesterol şi în acest mod reduc tensiunea arterială şi previn afecţiunile cardiace. 
• Fibrele încetinesc absorbţia glucozei în sânge şi reglează astfel glicemia. 
• Reglează greutatea corporală prin scăderea apetitului – se umflă rapid şi dau senzaţia de saţietate. De asemenea au şi un aport caloric scăzut. 
• Previn apariţia cancerului de colon. 
• Consumul de fibre sub formă de cereale integrale de către femeile gravide ajută foarte mult la dezvoltarea fătului şi la prevenirea defectelor de tub neural prin aportul de nutrienţi. În plus, cerealele integrale sunt şi o sursă bogată de vitamine din complexul B şi de minerale (fier, magneziu, selenium), esenţiale pentru buna funcţionare a organismului.