Articol scris de Lavinia Ghiorghe, specialist psihologie Clinica AS
Fără să ne dăm seama, incertitudinea a fost și este parte din viața noastră zi de zi. Nu doar acum, ci și înainte de COVID-19. Ce este drept, efectele ei nu ne-au zguduit atât de tare ca acum, însă asta pentru că a fost o incertitudine a noastră, nu a întregii populații.
Până acum nu am fost expuși la o varietate și un volum atât de mare de informații, de multe ori chiar contradictorii. Până acum nu ne-am pus problema vizavi de ce se va întâmpla mâine cu noi toți, însă, în contextul actual, aceasta este cea mai mare preocupare. Acum vedem cu adevărat capacitatea noastră de a tolera incertitudinea.
Incertitudinea este o stare cognitivă generată de natura evenimentelor care se produc în realitatea înconjurătoare și de incompletitudinea informațiilor și cunoștințelor pe care le avem într-un context dat.
Incertitudinea crește atunci când contextul la care ne raportăm se plasează în viitor, viitor care există decât în mintea noastră. Viitorul nu constituie o simplă extrapolare a prezentului, ci o dezvoltare nouă a evenimentelor cu multe schimbări posibile față de prezent. Existența noastră rezultă tocmai din echilibrul dinamic pe care ne străduim să îl realizăm între continuitate și schimbare.
Intoleranța la incertitudine a fost asociată pentru prima dată cu persoane care suferă de o tulburare de anxietate generalizată, un fenomen adânc înrădăcinat în natura noastră umană.
Anxietatea generalizată se referă la îngrijorări excesive și incontrolabile privind evenimente de viața cotidiană. Aceasta apare la 5-9% din populație, iar incidența este de două ori mai mare la femei decât la bărbați. Persoanele cu anxietate generalizată au provocări majore în toate segmentele vieții cotidiene, în îndeplinirea sarcinilor de la locul de muncă sau de acasă.
După H. Lindell (citat de Barlow, 2000) anxietatea este umbra inteligenței: “Doar omul poate fi fericit, dar numai omul poate fi anxios și îngrijorat. Îmi vine să cred că anxietatea acompaniază intelectul ca și umbra corpul și cu cât cunoaștem mai mult natura anxietății cu atât cunoaștem mai mult despre intelect”. În fapt, anxietatea reflectă capabilitatea noastră de a ne adapta și a planifica viitorul (Barlow, 1988).
Deși trăim vremuri incerte, pline de întrebări fără răspuns, sunt vremuri favorabile pentru abordări flexibile, pentru evoluții sănătoase, pentru dezvoltare. Asta pentru că creierul nostru este gata să facă orice numai să dea un sens lucrurilor care se întâmplă.
Iată mai jos câteva sfaturi cu ajutorul cărora putem trece cu bine peste această perioadă, diminuând incertitudinea la care suntem expuși:
- Fii curios. Curiozitatea este elementul cheie care ne construieşte. Practic, de la curiozitate pleacă mare parte din dezvoltarea noastră, din curiozitate se nasc întrebările, răspunsurile, dorinţa de a descoperi şi de a fi mai mult. Identifică modificările care au apărut în contextului social actual și evaluează impactul și evaluează modul în care aceste modificări ți-au afectat viață.
- Practică toleranța la incertitudine. Persoanele care au o toleranța mai mică la frustrare și la incertitudine, manifestă un nivel ridicat al stării de neliniște. Învață să faci față incertitudinii în viața de zi cu zi prin diminuarea comportamentelor care au la baza nevoia de control.
- Reajustează-ți prioritățile.Identifică dacă planurile tale curente sunt încă relevante. Gândește-te la ceea ce este cu adevărat important pentru tine și dozează-ți cu înțelepciune timpul și energia.
- Ai grijă de tine.Se zice că cel de-al doilea creier al organismului este sistemul imunitar. Pentru un sistem imunitar de fier, ai nevoie de somn suficient și calitativ, activități fizice zilnice, alimentație echilibrată, relații armonioase cu cei dragi și strategii constructive de a face față stresului: meditații, tehnici de respirație și relaxare.
- Concentrează-te pe flexibilitate, agilitate și rezistență. Fă o serie de scenarii și fii pregătit pentru cele mai groaznice. Te asigur că mintea umană este cea mai bună în a prezice tot ce e mai rău.