[vc_row][vc_column][vc_column_text]Obezitatea a crescut dramatic în ultimii 30 de ani, determinând o criză globală în sănătatea publică. Estimările sugerează că peste 500 de milioane de adulți suferă de obezitate cu prevalență în creștere printre copii și adolescenți. Organizația mondială a sănătății – OMS, a declarat obezitatea ca fiind cea mai importantă problemă cronică de sănătate a adultului, depășind la ora actuala problema malnutriției.
Ca și definiție, obezitatea este o boală metabolică cronică caracterizată prin creșterea depozitelor de masă grasă din organism. În practica medicală, masa grasă este estimată prin IMC (indicele de masă corporală = raportul între greutatea în kg. și pătratul înălțimii în m.) și prin circumferința abdominală (acumularea de grăsime intraabdominală). Obezitatea este definită printr-un IMC de peste 30 kg/m2 și printr-o circumferință abdominală de peste 94 de cm. la bărbați și peste 80 de cm. la femei.
Obezitatea, dar mai ales complicațiile sale cronice, reprezintă o provocare importantă pentru persoanele afectate, dar și costuri uriașe de îngrijire. Pacientul obez are, de cele mai multe ori, nu doar mai multe kilograme în plus ci și diverse alte complicații care îi alterează starea de sănătate și care ar trebui luate în considerare atunci când se stabilește strategia de scădere ponderală, precizeaza Dr. Nicoleta Mindrescu
Dintre toate complicațiile obezității, cele mai cunoscute sunt cele metabolice – diabetul zaharat de tip 2, dislipidemia, sindromul metabolic, guta. 90% dintre pacienții cu diabet zaharat de tip 2 sunt supraponderali sau obezi, iar cele două “epidemii” moderne: diabetul și obezitatea evoluează în paralel. S-a propus chiar termenul de ”diabezitate” pentru a descrie conexiunea strânsa dintre cele două afecțiuni. Ce ar trebui să înțeleagă pacientul obez care, eventual, mai are și ereditate de diabet, este că scăderea ponderală de 5-10% poate preveni declanșarea diabetului zaharat. Deci această boală de temut poate fi prevenită.
Cele mai grave complicații ale obezității rămân însă complicațiile cardiovasculare: hipertensiunea arterială, boala coronariană, insuficienta cardiacă, accidentul vascular cerebral, infarctul de miocard. Statisticile arată că la un pacient obez tratamentul acestor complicații este mai greu de condus, recuperarea este dificilă și prognosticul pe termen lung este rezervat.
Mai puțin cunoscute, dar de loc de neglijat sunt complicațiile respiratorii ale obezității – astmul, hipoxia, sindromul de apnee în somn. Ultimul dintre acestea, netratat, poate avea consecințe nefaste atât pe termen scurt (moarte subită, accidente rutiere datorită somnolenței diurne) cât și pe termen lung (agravarea unei boli cardiace preexistente), adauga Dr. Nicoleta Mindrescu
Obezitatea este încriminată în apariția multor tipuri de cancer printre care: cancerul de esofag, colon, rect, ficat, pancreas, rinichi, etc. La femei, obezitatea se asociază cu o frecvență semnificativ crescută a cancerului de uter, col uterin, sân, ovar iar la bărbați se asociază cu o frecvență crescută a cancerului de prostată. Se pare că la originea acestei asocieri stă producția crescută de factori proinflamatori din țesutul adipos în exces.
Bine cunoscute sunt și complicațiile genitourinare ale obezității: incontinența urinară, neregularitățile menstruale, infertilitatea, hirsutismul, sindromul ovarelor polichistice, diabetul gestațional, avortul, preeclampsia.
Surplusul ponderal este însoțit și de probleme osteoarticulare – artrite, artroze, discopatii, etc.
Din punct de vedere psihosocial, obezitatea se asociază cu stări de anxietate, depresie, self-esteem redus, pacientul obez fiind deseori supus discriminării.
Toate acestea fac din obezitate o afecțiune complexă cu consecințe multiple asupra sănătății fizice și psihice, ce necesită o abordare multidisciplinară și coordonată, mai spune Dr. Nicoleta Mindrescu[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
